Sa aprinda iarna luminile pe umbre...
Sa nu ne stinga visuri uitarea de cuvinte,
sa aprinda iarna luminile pe umbre,
sa infloreasca fulgii cuibariti in minte
in pomul amintirii din crangurile sumbre.
In palmele fierbinti pastram caldura verii
stramosii sa ii scoale din reveria noptii,
luna arunca stele in bratele tacerii,
asteapta si bunicii sa-si vada iar nepotii.
Roata se invarteste la buzele fantanii,
cu apa ne hraneste cuvinte nerostite,
se-mbraca timpul in straie ce strabunii
ne-au daruit sa scriem povestile dorite.
Asa mai stim si noi la usi sa colindam,
sa ne-mbracam visarea in daruri aurite,
priviri sa impodobim si sa ne bucuram
ca iarna mai traieste in lucrurile sfinte
 
Marilena Rodica Chireţu