Image by FlamingText.com
 
 
 
Mărturisire
...poezia mea este destul de complexă, consider că ea re-codifică post- hermetic cunoaşterea empirică; limbajul ascunde întru re-velaţie şi devine atractiv, înnoitor, comunicabil elevat, prin ornamentică; mantramică impregnată de simboluri, trimiteri cumva livreşti, ( cuvinte-cheie) -mitologie, efect incantatoriu, religie etc Plus că după 45 de carţi editate, - jumătate de poezie.,  am ajuns la estetizare, plasticizare, sciru într-un fel de transă….Scriu si critica, la poezie îmi e mai uşor, o fac semiotic şi psihanalitic...Sunt adept al lui Eliade, Max Scheler, uneori Nietzsche,  Carl Gustav Jung, Umberto Eco şi alţii, în acest sens. Mă pasionează poliedric tot ce pulsează- vieţuieste, dar ard după temele mari, sacrul şi profanul, teosofia, sociologia culturii etc.( Eugen Evu).
 
            
Eugen Evu – tulburător în cartea AMU UN SINGUR DOR
Cât de frumos şi neaşteptat spune: “Aici ne-am iubit - suflet beat, inocente!” (Peisaj), “(…) mi-ai dat/ Primul sărut ca un ţipăt de înger căzut” (Memoria seminţelor (1), “Tu, frunză ştii multiplicat tiparul/ Nervurilor (…)” (Dicteu), “se aud clopote/ în structura atomului” (Au loc ciocniri),  “Ce suferinţă între om şi zeu!” (Roua raiului), “Nici n-au încolţit de-o carte/ Pe sub somn visele mele” (Lycantropie), “Spinii înfloriţi ai textului meu” (Starea Împărăţiei)
            Avem de-a face cu un artizan tulburător (stăpân al cuvintelor ori stăpânit de cuvinte, totuna) şi exemplific: “La seminarul de toamnă/ Care a fost, va mai fi,/ Fi-voi iar mirele-ţi, doamnă,/ Tu iar trădarea, deşi...” (Parte din).
            Un fel de nepăsare cosmică se distinge în mai toate poemele, dar se observă cel mai bine în ruperile de vers care nu sunt arondate canoanelor fixe (am mai văzut asta la Nichita Stănescu). S-a scris mult despre opera lui Eugen Evu. Speranţa mea e ca aceste rânduri să nu pară ale unuia care se lustruieşte pe el, vorba lui Eminescu.
            Redau mai jos un poem ce n-are nevoie de comentarii. Sau cel puţin - eu n-am nimic de zis.
Scriitorii
Ei cei nenumăraţi cuminţi răbdând
Să învie ori măcar să migreze spre zone mai faste
Înşiruiţi în cărţile lor ca în morminte
Singure - sau
Pe pământ au fost cei mai singuri
Singuri şi-n moarte
Vântul şi timpul
Netezitorii
Desfrunzesc arborele
şi-n nervurile frunzelor
Suspină carte de carte
Paginând fostul zbor
Încetinind duratele
Ca interiorul sferic al
Ninsorii.
O vreme ecoul cucul
Întreabă răspunzând
Ei unde se duc,
Sau sunt duşi
scriitorii?
Ștefan Doru Dăncuș
-- 
           
Brancusiana
În închisorile  vânturilor hiberboree
Cu o mie de capete renăscu Omul- Zeu
Sus de colinele celuilalt timp
Unduie dalb cântecul neamului meu
Ai disperărilor ultimii, nimeni,
Pieri-vor de sine trădați toți nebunii
Columnă vertebrală zvîcnind cum peunii
Ci nu verticala  răscrucii-n armindeni
și nici strămutanții atot-ipochimeni
Dăinui-va din daine dragostea, nașterea
Cum din durerea Splendorii Cunoașterea.
Vămuind vindecînd depărtările
Sinea din Sine-mi
Din Veac rămurindu-Ne
Prin  Poarta Sărutului
Român  pământean
Dumnezeu
 
Brancusiana
Nelle carceri  dei venti iperborei
Con mille teste rinacque l’ Uomo –Deo
Al di la’ delle colline dell’altro tempo
Ondeggia biancamente il canto della mia stripe
Della disperazione gli ultimi, nessuno
Periranno di se stessi traditi tutti i matti
Colonna vertebrale balzando come i pavoni
E non il verticale torcimento in calendimaggio
e nemmeno  tanti viaggianti persone
Sopravvivranno in canti l’amore, la nascita
Come dallo Splendore la Conoscenza
Sdoganando curando le lontananze
Il se’ della propriami persona
Da sempre crescendoci rami
Tramite la Porta del Bacio
Romeno terrestre
Dio
Inefabila
O meandră, ceva, cineva
Dimineața în interiorul ninsorii
Readuse tot ce am viețuit  aici undeva
Dorul de dans
și retrezit azimutul
pe care-l cunosc doar cocorii
Evu Eugen
 
Ineffabile
Un meandro
Qualcosa, chiunque
La mattina nell’interno della nevicata
Riporto’ tutto cio’ che ho vissuto qui, da qualche parte
La nostalgia della danza
e risvegliato l’angolo
che conoscono solo i gru’.
Eugen Evu
Traducere/Traduzione: Marilena Rodica Chiretu
 
                    
  Ecou în Italia, Gaetano SALVEMINI
Gnoze e descoperti, di Eugen Evu

„L’opera ha suscitato curiosita al suo apparire per il carattere strano. Si tratta di un genere di letteratura enigmatica, al limite tra il saggio filosofico e la memoria visionaria....” la aria di mistero e l’aspetto profetico di tale letteratura, che approda, attraverso la tradizione, a risvolti tesoro arcaici...I suoi scriiti assomigliano alle branchie di una querciaruvida, esse vanno da una parte e dall’altra, senza fine preciso, ma formano un insieme perfetto....Le perfezione proviene dal fatto che l’autore non apartiene a se stesso e non mira a profitti personali”.
                                                                 Fragment din L’Attualita di Roma, 2010
 
Baladă din Ardeal
Mi-aduc aminte, c-am trăit...
Mai rîde-n suflet verbul lumii
Și scriu ritmat de-un  dor  sfințit
Prin Strălumina Paideumii
Dintotdeauna-s, cum ar fi oricînd ...
Mirare c-am mai fost vreodată
Din ora lumii-n cântec pendulînd
Mă strigă-n șoapte-o mamă și un tată
Acolo unde satul a pierit
Umblam pădurea să aud străbunii
Poiana-ngenunchierilor în Mit
Cu tine-am regăsit-o-n jarul lunii
Lumina unui unic Anotimp
Întoarce după Vis o arătură...
La capătul din noaptea altui timp
Beui sărutul cosmic din Natură
Am dat cândva scăldat de curcubeu
Numele tău ca să îl știu doar eu
Cel sublimînd sărutul...Dumnezeu
M-a dezmierdat să uit  de leac la greu
Tristețile exilului, antume...
Destin din cuib de cuc  să strig un nume
Mi-au dăruit Ursitele alt nume...
De-ai știi anume cât a mai răma
Tu să nu-mi spui...
Eugen Evu
Scara cuvintelor
ție
Cuvîntul visat
Cuvîntul cuvîntat
Cuvîntul binecuvîntat
Cuvîntul  sculptat
Cuvîntul pictat
Cuvîntul zburat
Cuvîntul glisat
Cuvîntul telepurtat
Cuvîntul fulgerat
Cuvîntul strigat
Cuvîntul înscenat
Cuvîntul dansat
Cuvîntul jucat
Cuvîntul  fluierat
Cuvîntul  sărutat
Cuvîntul încercat
Cuvîntul,  scut nevăzut
El Tu Eu
Dumnezeu.
Eugen Evu
Mileniul III, anul 16
   
Horaţiana
Ale tale sunt toate, suflete
Mezin al Duhului
Înger desculţ prunc
Al materiei
Patimi şi pasiuni
Vibraţie rece a luminii
Cuţit cu o mie de lame
Curbat cum cel de obsidian
Spintecat de preoţimile
Lor
Roboţi ai dinamicii hazardului
Unica speranţă
Non omnis moriar -
Nu vom muri de tot?
Număr pulsul
Al fiecărei nopţi
Poem trezitor
Să nu aud cum murim
Să nu aud cum mor.
Eugen Evu
 
Oraziana
Le tue sono tutte, anima
Fratello Minore dello Spirito
Angelo scalzo bambino
Della materia
Sofferenze e passioni
Vibrazione fredda della luce
Coltello con mille lamette
Curvo come quello ossidiano
Spaccato dal loro clero
Roboto della dinamica dell’azzardo
Unica speranza
Non omnis moriar –
Non moriremo del tutto?
Conto il polso
Di ciascuna notte
Poema svegliante
Perché non senta come moriamo
Perché non sento come muoio.
Eugen Evu
Traduzione:
Marilena Rodica Chiretu
 
 
 
Sarutul- "Daca timpul ce- l mai am de trait/Ar fi doar un sclipat auriu/ Pe buzele ei intredeschise /Cu un sarut le- as sorbi/ Pana la hotarul dintre/ Reincarnare si vise"./ Il bacio-" Se il timpo che mi rimane da vivere/ Fosse solo un barlume dorato/ sulle sue labbra socchiuse/ Con un bacio le sorbirei/ Fino al confine tra/ Reincarnazione e sogni." Eugen Evu.
Traduzione: Marilena Rodica Chiretu
 
Eugen Evu  Alte premii  literare. Actualizare 2005.
* Trofeul Micului Cititor /pentru “Cartea de sub brad”, editura Emia, 1997
* Premiul Radio Color, pentru merite de animator- promotor cultural şi promovarea talentelor tinere, 1998.
*Premiul anual al Fundaţiei “ Ioan de Hunedoara” , pentru volumul liric “ Elegiile Corvine”, 1998.
* Premiul internaţional  al  Filialei Uniunii Scriitorilor Români din Germania- Bavaria,
“ Novalis Kreis und Musik” şi October Fest Muenchen, pentru volumul aniversar “ Grădinile semantice”, editura Emia, 1999. 
* Premiul anual al Fundaţiei “ Ioan de Hunedoara” , pentru volumul lyric “ Elegiile Corvine”, 1998.
* Premiul Special de poezie pentru “ Grădinile semantice”,  al Salonului Internaţional de carte şi Academiei ASLA – Oradea, editura Emia, 2002
* Premiul anual de poezie al  editurii Signata, pentru volumul “ Miere sălbatică”,1996.
* Premiul Salonului şi Târgului de carte Deva, 1998, pentru volumul lirici “ Strugurii întunericului”, editura Helicon.
* Premiul internaţional  al  Filialei Uniunii Scriitorilor Români din Germania- Bavaria,
“ Novalis Kreis und Musik” şi October Fest Muenchen, pentru volumul aniversar “ Grădinile semantice”, editura Emia, 1999.  
* Premiul anual al Fundaţiei “ Ioan de Hunedoara” , pentru volumul lyric “ Elegiile Corvine”, 1998.
*Premiul internaţional “ Săptămâna literaturii şi artei României-  October Fest, de  colaborare culturală româno- germană, pentru volumul bilingv ( poeme, eseuri, interviuri) –Magnet- Ferestre fulgerate- Blitzende Fenster, în tandem cu Magdalena Constantinescu- Schlesak, 1998.
* Premiul internaţional germano- român Novalis, pentru volumul multiligv “ Empatia divină”, în tandem cu Magdalena Constantinescu- Schlesak, Muenchen,1999
* Premiul Academiei Internaţionale de ştiinţă, literatură şi arte” – ASLA, pentru revista SEMNE, motivate “ pentru cea mai reuşită formulă de intrare în revuistica română”,
*Premiul special “ pentru merite deosebite şi contibuţia adusă la renumele Hunedoarei, al Consiliului Municipal,1999.
* Premiul de merite editoriale deosebite, pentru volumul de eseuri, pamphlet, publicistică,
“ Luceafăr din lacrimă”, editura Signata, 2000.
*Includere în ediţiile române şi americane 2001-1006,  ale Marelui Dicţionar “Who’is Who American Institute Biographical- USA” şi Ediţia Princeps, Romania  2003.
* Diploma specială comemorativă a Ministerului Apărării Naţionale UM 15 Rachete Antiaeriene – 2001, Hunedoara.
* Recunoaştere onorifică a Asoc. Internaţionale de paradoxism şi diploma de excelenţă
- a Univ. din New Mexico, şi în şase din Antologiile de Paradoxism, USA
*Premiul de excelenţă al Fundaţiei “ Ioan de Hunedoara”, pentru revista Noua Provincia Corvina” şi meritelor culturale din areal, 2001.
* ATESTARE ACADEMICĂ ASLA internaţional, Oradea, 2002.
*Premiul special de poezie Bihor, pentru volumul “ Sărutul cu privirea”, editura Helicon,
 2001 şi “ Plângea să nu se nască” 2005, idem.
*Inclus în Antologia  internaţională Orizonti di luce, edit. Academica Il Convivio,
Sicilia, trad. de Marilena Rodica Chiretu, 1995, editor Nino Martoglio şi Filippo Juvara.
* Premiul de poezie al Festivalului internaţional EMIA, 2001, pentru” Sărutul cu privirea”.
* Atestare Neutrosophy Insititute Gallup, USA, 2002
* Premiul internaţional de poezie al scriitorilor din Est, “ Remarcat Euro- Poesie( recontres europeean) – Franţa, 2002, al Societăţii Scriitorilor Francezi.
*Premiul “ Le Primtemps des Poetes” ,Paris, France, 2003
* Premiul de poezei “ Antonio Filoteo Omodei”- egida Academiei Il Convivio) acad. Angelo Manitta), - Calabria, Italia 2004.
* ATESTARE ACADEMICĂ internaţională “ Consoulting Editor of the American Biographical Institute, Carolina de Nord, USA 2004.
* Atestare academică internaţională – titrare “ delegate pentru România, Veryella, Sicilia, Italia, 2004.
* Atestare The Research Board of Advisors 2003, USA.
* Titrare ABI do Hereby Recognize – Reasarch Board of Advisors – USA, 2003
* Inclus în Antologia di poesia neo- Latina, Italia, 2004.
* Inclus în marea antologie CENTO POETI PER L’EUROPA DEL TERZO MILENIO, editor Il Convivio, Carmelo Aliberti- Angelo Manitta- Giuseppe Manitta şi Antonio Grillo, 2007, Italia
* Inclus în “ Miosotide”,( ( Floare de Nu mă uita) - de univ. acad.  Honoris Causa Maria Teresa Liuzzo- Italia. ( trad.  prof. Marilena Rodica Chiretu), 2009, Agar Editrice, Calabria, Italia.
* Inclus în STORIA della Letteratura – poeti nel mondo della nuova frontiera- Antologie internaţională, vol II şi III – 2009- 2010,( As. Lirico- dramatica, Arte e cultura” P. Berintende”, editor AGAR Editrice, Italia, de Paolo Borruto, Maria Teresa Liuzzo.
* ATESTARE ACADEMIA DE POEZIE CONTEMPORANĂ Ploieşti, 2010.
*Cetăţean de Onoare şi Trofeul “ Cheia cetăţii”, ale municipiului Hunedoara, 2004
“ pentru o viaţă dedicată literaturii”.
* Diploma de Excelenţă a Cons. Judeţean Hunedoara şi titlul onorific de “ Ambasador al culturii hunedorene”, Deva, 2005.
___________________________________

 

 
Hamburg.
"Unica matrice a iubirii/Are radacina celesta/In inima."/ L'unica matrice dell'amore/ Ha radice celeste/ Nel cuore "- Eugen Evu.
Eugen Evu
 
Remus & Sorin Evu.
Scriitorul Eugen Evu s- a nascut la 10 Septembrie 1944, la Hunedoara. Este membru al Uniunii Ssciitorilor din Romania, membru de onoare al Academiei de
Stiinta, Literatura si Arta din Oradea, Redactor - Sef al revistei de literatura, arta si deschidere europeana ''Provincia corvina", care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania.
Lo scrittore Eugen Evu è nato il 10 settembre 1944, a Hunedoara, Romania. E' membro del Unione degli Scrittori di Romania , membro d 'onore dell' Accademia di Scienze, Letteratura e Arte di Oradea, Redattore Capo della rivista di letteratura, arte e apertura europea.
Eugen Evu opera editată
Poezie

“Toate iubirile”- editura Facla( debut editorial )
„ Caietele Editurii Eminescu”- editura Eminescu
„ Dragă omule”- editura Deva
„ Umbra norilor”- editura Deva
„Cu faţa spre stea”- editura Facla
“Ram cu oglinzi” – editura Facla
“La lumina mâinilor”- editura Facla
“Ţara poemului meu”( poeme) ed. Cartea Românească
“Aur heraldic”- editura Cartea Românească
“Soarele de Andezit”-Editura Militară
“Omul de zăpadă şi omul de cărbune”- Editura Ion Creangă
„ Amarul mierii”- editura Călăuza
„Cartea de sub brad”- Editura Emia
“Elegiile Corvine - editura Emia
„Evroze” –editura Emia
“Grădinile semantice”- editura Emia
„Mierea sălbatică”, editura Helicon et Signata
„Plângea să nu se nască”- editura Signata
„Strugurii întunericului” –editura Signata
„Sărutul cu privirea”- editura Signata
„Port şi rănile tale” – Editura Cogito
„Simt şi rănile tale” - ediţia a doua, revizuită
„Rezerva de duioşie” – Ed.Viaţa Arădeană -două ediţii
„Rezerva de duioşie” – Ed.Viaţa Arădeană -două ediţii
„Mic manual de recitări – desene de Radu Roşian-
„Transilvanian poems”, in english by Mariana Zavati Gardner
şi John Eduard Gardner- Ed. Aplisoft
„Empatia Divina”- editura Polidava
„Purpura, iarna” – editura Eubeea
„Castelul Prichindel” –( tandem cu Ion Urda) Editura Polidava
„Neauzit de lumină poeme”- editura Polidava
„ Oglinda verde/ Le miroir vert, româno- franceză
editura Poetes a vos plumes, Paris
„ Poeme din Transilvania” editura Polidava
„ Vânătoarea de curcubeie” editura Hestia
Proză, teatru, eseu, pamflet, publicistică.
“Incursiuni în fantastica realitate” reportaje-Editura Eminescu
“Aventurile lui Paparuda (proză pentru copii), Editura Călăuza
“Ghinda şi sabia- documente - Editura Călăuza v.b.
„Luceafăr din lacrimă”- eseuri şi pamflete- Editura Signata
”Tresărirea Focului”- Jurnale de idei ( vol I) idem
„ Magnet-ferestre fulgerate, - Blitzende Fenster” – poesie, proză, eseuri, - ediţie rom.-germană – coautori Magdalena C. Schlesak şi Robert Stauffer- Colecţia Provincia Corvina
„ Tresărirea Focului - Jurnale de idei vol II- Editura Corvin ( 500 pagini)
„Cartea întâlnirilor”, ( publicistică culturală) vol I editura Polidava ( 500 pagini)
„ A doua carte a întâlnirilor” ( Biblioteca Corvina) – vol II, editura Astra, (900 pagini)
Scriitorul roman Eugen Evu a obtinut Medalia de Argint, la Capranica, Roma, participand la Premiul International “Coppa d’ Oro”, pentru poezie, poetul fiind premiat, de asemenea, la concursul international "Il Sentiero dei Briganti", Cellere, Italia, 2007.
Lo scrittore romeno Eugen Evu ha ottenuto la Medaglia d’ Argento, a Capranica, Roma, partecipando al Premio Internazionale “Coppa d’Oro”, per poesia, essendo premiato, ugualmente, al concorso internazionale "Il Sentiero dei Briganti", Cellere, Italia, 2007.
Mărţişoare lirice
Al înmuguririi
Somptuos îşi scutură pădurea
Coamele de viscol sărutate
Fieru-n piatră rabdă ca securea
S-o ridice braţul sorţii, iată.
În alburn pulsează verdea roată...
Mugur nou plesneşte, înc-odată.
Al aritmiilor
Cuiburile, toamna târziu, prind aripi
şi se desfrunzesc în sus...
Tu, inimă, dor trist, pământ nelocuit,
Cuvinte n-ai să ştii că s-au sfârşit
Prin începutul lor, iubirile...şi nu-s...
Al Sânzienelor
La tropicele nemuririi
Ne plăsmuie absenţa zei
Îngenunchiem cu al iubirii
Nesaţiu-al morţii alor mei...
Eu ştiu o patrie chemătoare
Întoarcerii eterne-n vis
Acolo cântecul nu moare,
Primăvăratec paradis
Se tânguie, de leac, prihana.
Al vindecării
ninge îngere
născut din plângere
sacră constrângere
orb prin atingere
foame de stângere
sete de stângere
Ieşirea din somn
De unde revine acest sentiment
Ca gândit prenatal, ce ne dăruie?
Suspinînd ca parfum inocent
Şi sub care chiar aura jăruie...
Dimineaţa involtă ca umerii tăi,
Însorita ei ploaie-mi sărută
Bulbii gemeni muşcând, ca doi miei
Alăptaţi de doi sâni, foame mută.
La ieşirea din somn, vag visată
Între om şi cheruv încă fată.
Solzii-n sclipăt de lumină zburată.
Senzuala de sine atingere
Trup luînd, de Cuvânt, şi de spin,
Feminitatea ta ambiguă, îngere,
A şarpelui adormit sub un crin
Încât vinovată prezenţa ta cere
Cu o străveche, în lume, frustrare,
Leac geloziei originii-n sfere
Suferind a-ntregire-n durere
Pe atlazuri asprite ca fruct interzis
Muşti şi sâmburii-i spargi de-ntuneric
Curcubeul în doliu-ntre noi, paradis
Alungat în seminţe, feeric...
Eugen Evu
Crini iubitor de umbra
sau  impreunarea
Lasa- ma sa rasar din emotia batranei
Prudente. Fosila emotie
Pare sa fie scanteia ce de stele
Ne leaga…
Ne e dat sa gustam
Nesatui niciodata ca spirit
Insetati dinspre trup si taiati
Prin cuvinte …
Eugen Evu
Gigli amanti d’ombra o l 'unione
Lasciami spuntare dall’ emozione della vecchia
Prudenza. La fossile emozione
Sembra che  sia la scintilla che delle stelle
Ci lega...
Ci è dato ad assaggiare
Insaziabili mai come spirito
Asstati da parte del corpo e tagliati
Tramite le parole.
Eugen Evu
Traducere/ Traduzione: Marilena Rodica Chiretu
Toate iubirile
Au ieşit întâmpinate
s-au lăsat aflate
s-au insinuat  ca senzori ai cărnii
au ars şi furate ne-au fost
complice cu ele însele
lacome flămânde de Altcineva
toate iubirile s-au prefăcut
proliferând mici enclave
străinului
cuibărind prin semiotice lanuri
         ca amarul purpuriu ce-l scutură
cupele macilor prin auriul
                        subcuantelor
numărate într-o ordine inversă
au consumat consumând
au trădat consacrând
Aşternând patul rece al memoriei
toate iubirile erau măsluite
toate şi diferit aceleaşi
nu ca substanţă, ci camuflând mimesis
instabilitatea divinului
în materie vie
fotosinteze şi orgasme
diafragme ale înstelării
scânteind în sidef pe ţărmi
soare zvâcnind în artere
a se smulge în extazul
dezastrelor.
Toate iubirile sunt Una
Cu insaţiabilă foame
De Unul.
Să se împlinească
Ecoul.
Iti ofer poezia ca fruct.
Disimulat  în
Numele tau feminin despuiata genezic
Te asemui crinului iubitor de umbre
Cu sfiala si dor cobor
Sa te- nalt
Savurand miroasna pielii tale
De la inceputul lumii
Degravifiere a dorintei eterne
Dulce foame nesatiu al materiei vii
De insamanare
Simfonie dumnezeieasca
In inocenta dornica
Ca a naturii prin tulbure floare
Refacem cu un geamat frenetic
Tineretea noptii roind galaxii
Reaflam cine suntem noi inclestati
Prin noi cine se cauta si cu dragoste
Hohotind dau trup zborului
Dimineata parca vii
De foarte departe
I ti afli culcusul in metafora noua
Sfidezi inversa curgere a mortii
O primejdie infinit indicibila
Cu  prelungul orgasm
melodioasa mea sfera !
(Noi suntem Unu
de dinaintea cuvantului)
Logos intrupat vibratil contopiti
prin fotosinteza si telepatic
eytay al Originii
Parca implora ceva  Ingerul
Intre apheiron si nastere ….
Si nu vrem sa stim
Nu suportam sa aflam
Prin cunoastere …
Imi oferi poezia ca fruct.
Eugen Evu
MaRodiei
Tot ce este mişcare este
piatra-n cristal scrie ordinea
peştele-i val încarnat
toate-s transfer
-cel zburat.
Nume, cel
semnificat.
A deveni
poveste
Eugen Evu
Ti offro la poesia come frutto.
     
Dissimulato nel
Tuo nome femminile nuda genesicamente
Ti paragono al giglio amante di ombre
Con verecondia e nostalgia scendo
Per farti alzare
Assaporando la fragranza della tua pelle
Dall'inizio del mondo
Raffigurazione dell'eterno desiderio
Dolce fame insazietà della materia viva
Di seminagione
Sinfonia divina
Nell'innocenza desiderosa
Come della natura tramite sconvolgente fiore
Rifacciamo con un gemito frenetico 
La giovinezza della notte girando galassie
Risappiamo chi siamo noi serrati
Tramite noi chi si cerca e con amore
Scoppiando in pianto dà corpo al volo.
La mattina sembri di venire
Da molto lontano
Ti annidi nella metafora nuova
Sfidi l'inverso scorrere della morte
Un pericolo infinitivamente indicibile
Con il  prolungo orgasmo,
mia melodiosa sfera!
(Noi siamo Uno
prima della parola)
Logos incarnato vibratilmente fondati
tramite la fotosintesi e telepaticamente
estasi dell'Origine
Sembra che supplicasse qualcosa l'Angelo
Tra l'apherion e la nascita...
E non vogliamo sapere
Non sopportiamo scoprire
Tramite la conoscenza...
Mi offri la poesia come frutto.
Eugen Evu
Eugen Evu nell’ "Amaro del miele"
Eugen Evu è la voce romena “sciolta” nelle “Elegie corvine” ( 1998), che fa risuonare, al di là dei propri confini, il dolore di aver assaggiato “L’ amaro del miele” (1994) nascosto nel nettare dei fiori spuntati nella pittoresca contrada della Transilvania. Il poeta dei tempi passati è riuscito ad affrontare il regime dittatoriale e a brillare nel presente della libertà, grazie al fascino delle parole conservate nella “Riserva di tenerezza” (2005), arrivando all’ incontro con la grande cultura occidentale pieno dell’ entusiasmo di far ergere “La montagna mioritica” alla “Luce delle mani”.
Eugen Evu nacque il 10 settembre 1944 a Hunedoara (Romania), figlio di Gheorghe e Clara. Dopo la fine degli studi liceali, ha seguito, per sei anni, i corsi di letteratura, teatro ed arti plastiche presso il Ministero della Cultura, ciò che ha nutrito l’ interesse e la passione per le più diverse e profonde letture, frutto del genio umano.
Vivendo in un paese che non apprezzava troppo la cultura, Eugen Evu è stato costretto ad esercitare diverse professioni, da quelle di operaio, impiegato, cantante, fino alle più vicine ai suoi interessi: autore di sceneggiature, regista, pubblicista, scrittore ecc.
Nel 1975, ha fondato il circolo letterario “Lucian Blaga”, il quale, più tardi, ha preso il nome di “Dan Constantinescu”, ciò che dimostra il suo permanente interesse per una sana vita culturale nella terra “dell’ amaro miele”.
Nel 1990, ha fondato, a Hunedoara, il primo settimanale libero, “Rinascimento di Hunedoara” seguito dalla rivista d’ arte e cultura “Vetrata- Provincia Corvina” , “Segni”, la pubblicazione di poesia “Kilometro zero” ed il giornale sindacale “Segno”.
“ Ho dato a quella patria astratta
La devozione e la fioritura verso l’ interiore
Come un albero arrotondato andante
Il cui unico frutto non si può vedere
Nè sapere
Quando il tronco che l’ ha sostenuto
Crolla-“
(Eugen Evu-“ Mi sono trovato”)
I numerosissimi premi letterari ricevuti in Paese e all’ estero confermano il valore del poeta che riesce a trasformare la propria terra nella musica dell’ anima e nei colori della mente, viva come “ La febbre dei papaveri rossi”.
“La tenerezza del sole verso sera.
I papaveri appena essendosi li fa rabbrividire
Con il sorriso della fanciulla. Dormono pianure
Protette nel fremito di tutto
E dal cielo profondo sorgono
Volti, raffigurati in dolci slanci
Verso la luce che li separa.”
(Eugen Evu-“ La febbre dei papaveri rossi”.)
La poesia di Eugen Evu raffigura lo spirito del suo popolo, della propria terra vista come “ una terra di risanamento”, della storia e del paesaggio arcaico, tutto dipinto in un unico quandro, quello dell’ amore, della devozione, della sacralità, cucite con il filo d’ oro del passato in parole ed immagini di particolari musicalità, profumo o mistero.
“ Come potrei estrarre il freddo di quel profumo
Sulla riga di luce delle tue labbra
Il bozzetto di quel vago edenico
Dorato nel giglio del sorriso.”
(Eugen Evu-“Nessuno mi ha insegnato”)
Presentazione di: Marilena Rodica Chiretu
 

Poema pentru Ea

Prea- apropierea de El
Neprotejat neecranat
Imprudenţa prin empatie
Îţi poate fi, este!
Fatalmente.

Ca să nu fi orb ca oglinzile.

Fruntea să nu o îngenunchiezi
ştiind
niciodată!

Fii asemeni trestiei
Îngândurate:
Însă cu spini.

Fii asemeni Rosei Canina
: însă ca trandafir
Englezesc.

Ca să nu fi orb ca oglinzile.

Poema per lei

Troppo avvicinata a Lui
Non protetto non schernato
Imprudenza tramite empatia
Potrebbe esserto, lo è!
Fatalmente!

Per non essere cieco come gli specchi.

La fronte non inginocchiare
sapendo
mai più!

Sii come la canna
Pensierosa
Però con spine.

Sii come la Rosa Canina
:però come una rosa
Inglese.

Per non essere cieco come gli specchi.

 
 
 

Ultimul aur

La Goethe

Departe-n adâncuri
În Apusenii Metaliferi
Îngheţat în splendoare
Ultimul aur îşi reface
Cohortele
Investitorii şi parveniţii
Înrobirea şi blestemul
Cartea vieţii aşadar a morţii
Piramida inversă
Şi inteligenţa rebelă
Memoria stratificată
A zeilor canibali
Şi nimeni nimeni nimeni
Apropiata cunoaştere
Din viitor nu şi-o va aminti:
Cifranumele din elemente
Codul lui dumnezeu
Sieşi ascuns
: ca să devină
Fiindul

Arborele Matusalem

La Rilke

Undeva în California
Arborele Matusalem
A împlinit număraţi
În anii umanului
( din interregn)
Vârsta de 4841 de ani

Iată înfăşurat alburnul
Spiralei lumii noastre
Şi nimeni nimeni nimeni
Nu cercetează seminţele.

Inversînd Timpul

Eugen EVU

 

L’ultimo oro

Da Goethe

Lontano nelle profondità
Negli Apuseni Metalliferi
Agghiacciato nello splendore
L’ultimo oro si rifa
La quantità
Gli imprenditori e gli arricchiti
L’asservire e la bestemmia
Il libro della vita quindi della morte
La piramide capovolta
E l’intelligenza ribelle
La memoria stratificata
Degli dei cannibali
E nessuno nessuno nessuno
La vicina conoscenza
Del futuro si ricorderà:
Il cifranome degli elementi
Il codice di Dio
A sé stesso nascosto
:perché diventi
L’essendo.

L’albero Matusalem

Da Rilke

Da qualche parte nella California
L’albero Matusalem
Ha compiuto contati
Negli anni dell’umano
( dall’ interregn)
L’età di 4841 anni

Ecco avvolto l’alburno
Della spirale del nostro mondo
E nessuno nessuno nessuno
Non studia i semi.
Capovolgendo il Tempo.

Eugen EVU

“Neauzit de lumina” este cea mai recenta aparitie editoriala a scriitorului roman Eugen Evu, o carte de poezie publicata de Editura "Polidava" din Deva. Este un volum de poeme si ganduri, expresie a trairilor sale interioare, a experientei de viata si a mintii omului prea lucid pentru a nu incerca sa depaseasca pragul dintre viata si moarte, prin intermediul lumii sublime a poezii, singura capabila, cu adevarat, sa infrunte raportul dintre esenta si aparenta existentei umane.
Mintea poetica, profunda si generoasa a poetului daruieste si persoanelor dragi sau apreciate in mod deosebit versuri si ganduri, in mod simplu sau in haina fascinanta a metaforei.

Marilena Rodica Chiretu- 12 noiembrie, 2007
“Non sentito dalla luce” è la più recente apparizione editoriale dello scrittore romeno Eugen Evu, un libro di poesia pubblicato dalla Casa Editrice “Polidava” di Deva. E’ una raccolta di poemi e pensieri, espressione della sua esperienza, dell’ anima e della mente dell’ uomo troppo lucido per non provare a superare la soglia tra la vita e la morte, tramite il mondo sublime della poesia, la sola capace, davvero, ad affrontare il rapporto tra l’essenza e l’ apparenza dell’esistenza umana.
La mente poetica, profonda e generosa del poeta regala anche alle persone care o apprezzate, particolarmente, versi, e pensieri semplicemente o nell’abito affascinante della metafora.
Marilena
Libertate
      pentru Mara Mari         
Catarge de vânt sărutate,
Voi, aripi ce gemene suie...
Cândva pe tărâmuri visate
Genunchii şi fruntea haihuie
În nemairăbdarea ce nu e
decât sfânt nesaţiu a toate
reda-ne-vor Nopţii-nstelate
de Timp vindecat
libertate
a braţelor dezbrăţişate...
de clopote surde, alean...
Iubiri niciodată aflate
s-or stinge ca sacru/n profan ?
La ţărmul din somn se va zbate
genezicul lumii Ocean-
Orgasmul Divin, cel a toate.
 
Nu suntem fructul
Nu te preface , femeie,
Fructele coapte devreme
Sunt şi ele la timp de cules
Oricum pe seceră timpul
Oricum de singure cad
Oricum pradă corbilor
Vântului orbului soare
Nu te ascunde sieţi
Păcatul e altundeva
Păcatul s-a stins la origine
Noi suntem sămânţa.
 
Anamnezis
Fosnet al trestiei de unde
Parca- mi amintesti de
Mladia padure de Balsa
Tropicale gigantice
In soare tanăr scaldatele
Splendori
Paradisul salbatic
In care descult
Am ratacit
Si o sfera de lumina
Pulsatoriu
Indepartandu -se
Ma reumple de plans…?
Eugen Evu
Anamnezis
Fruscio della canna di onde
Pare che mi ricordi
L’ondeggiante  foresta di Balsa
Tropicali giganteschi
In sole giovane bagnati
Splendori
Il Paradiso selvaggio
Nel quale con i piedi nudi
Ho vagato
E una sfera di luce
Palpitante
Indirizzandosi
Mi riempie di pianto…?
Eugen Evu
 
Febra macilor rosii
Febra- nvapaiaza- blonde lanuri
Sfiiciunea soarelui spre seara.
Macii- abia fiind le infioara
Cu surasul fetei.Dorm limanuri
Ocrotite- n freamatul a toate
Si din cer adanc adasta- afara
Chipuri, iconite- n dulci elanuri
Spre lumina care le separa.
Traducere Traduzione :Marilena
 
Memoria poeziei
Ei sunt intr-un rai paralel oarecum
Antimateria transcende genunea
Substanta rade oglindind goliciunea
In care straluce poemul acum
Suferinta materiei infloreste stihia
Se pare declansand ceva inuman
Ne viseaza mai mult poezia
Printr-un isihasm fara ecran
Fiinta taiata accede spre trei
Astral injunghiat si tatuat cu himere
Memoria poetilor ajunge la zei
Si ei o numesc Inviere.